muratura de dimineata

incepe cu un -arghh- si primul gand e sa-i spun lui gabriel ca nu am chef de sheryl crow a lui azi..e prea calma si prea dulce pentru starea mea prea agitata si prea de limonada.

asa..asheaaaa…doar arghh-ul e plagiat,starea e toata a mea..azi nu-mi mai plac lucrurile doar alea mele.

nici breteaua rochiei de maine..nici batutul la cap ca sandaua nu e buna..e a mea,e buna.

nici ca-mi vine sa rad in mijlocul unei scrieri ce se vrea nervoase..bine..poate o vreau pe sheryl crow azi..si poate ca mi-e un pic de dor de tine..

of..si la urma urmei azi e soare..si inca n-au construit atatea blocuri incat sa nu mai vad copaci pe geam..si nu m-a pus nimeni sa-mi schimb pijamaua pana la ora asta..si in casa sunt baloane ce se vor umflate pentru maine..si rochia mea inca e albastra..si se aud strigate de copii de afara..si desi pagina ta se blocheaza cam des,alex,aproape am reusit sa umplu 4 randuri zambind pe aici.

am zis ca mai torn cuvinte aici pana apari tu la calculator..dar o jumatate de ora inseamna circa..5 pagini de aiurit..si circa 20 de blocaje de pagina .

asaa…(nota: asa-ul a fost rostit in stare perfect constienta si doar pentru entertainment-ul bughiilor )

cealalta jumatate de pui va trebui sa o mananci fara activitate pe pagina asta pentru ca trebuie sa scap totusi de pijamale.

asa.

La naiba, cafeaua

Cica “word count:0″

pai logic.

Eu inca n-am aflat, dar vreau sa se afle.

Cafeaua e un proces progresiv. Incepe cu apa tonica 3 ore.

Continua alte 4 a doua zi, dupa o seara de schimburi de “terorisme mesagere”.

Ii urmeaza alte 6 ore peste 2 zile, peste prea multe cuvinte spuse aiurea si invartit. 6 ore. Mai ales dupa ce o si ghicisem.

Si apoi se  intrerupe(?) urmatoarea zi cu 198 de trepte de la care se absenteaza. Ah, la naiba, si era soare.

Si apoi se termina de tot peste 13 zile. fix.

fara ceaiuri care trebuiau sa incalzeasca ora 3 noaptea. La naiba cu el discurs, intrebare, raspuns si chiuveta.

 

Acum pot sa aflu ca-mi pare rau si pentru ca n-am mai spus nimic de multa vreme.

M-am chinuit la randu-mi. In Gradina cu Trandafirul. Bluza aluneca la fel azi. Parul sta la fel azi.

La naiba.

Don`t walk away in silence.

,zise frunza

   Dupa ce imi citesc postul, o sa aflu ca pentru o fata, o bluza decoltata pe care nu o vrea e de aproximativ 73423989 de ori mai incomoda decat orice pereche de pantofi cu toc imposibil, mai ales daca inaltimea aproape negativa il cere.

O sa mai aflu ca uneori frunzele chiar pot fi de lut, asa facute in cuptor cum sunt, de ceara asa cum o seara monotona in care Ella Fitzgerald just won`t save the day o dovedeste, de plastic cum arata cea legata cu piele de o lumanare verde.

O sa mai aflu ca perspectiva e usor de reprodus, dar mesajul pe care l-as fi putut transmite vreodata, daca 2 sinapse ar avea scantei identice la un moment dat,e imposibil. Si o sa mai aflu si ca imi cam pierd sensul sintactic.

Ce mi-ar placea sa aflu e ca nu e musai mereu mereu sa cantaresti posibilitati si urmari, ca nu e nevoie de zile care poarta nume sa-ti amintesti cat de mult conteaza un singur moment, ca pana la urma momentul nu e relativ, ca floarea infrunzita de care n-am auzit pana acum n-a murit.

Mi-ar placea sa si inteleg ce vreau sa aflu

Si acum sunt nevoit sa cred totul pe cuvant, pentru ca oricum n-o pot controla.

Si pentru ca acum exact 17 ani, pe coperta Rolling Stones tronau The Black Crowes, si pentru ca she really really talks to angles, even though she mostly talks to herself…

here it goes..

Oamenii si incapatanarea lor..

Cand ni se dau sfaturi sau incearca cineva sa ne protejeze,nesocotim aceste lucruri spunand indiferenti ca stim mai bine ce avem de facut si ca vrem doar sa fim lasati in pace.De cele mai multe ori ne lasam orbiti de incapatanarea noastra si nu constientizam cat rau le facem persoanelor din jurului nostru,fiintelor care tin la noi si,nu in ultimul rand,noua.

Ajungem sa ne dam seama cat de mult inseamna unii oameni pentru noi numai atunci cand ii pierdem,dar de cele mai multe ori e prea tarziu..(da,stiu ca pare un cliseu,dar e realitate,una trista din pacate).

Uitam sa fim fericiti si sa ne bucuram de lucruri marunte.Noua ne place sa ranim oamenii,sa calcam in picioare,sa murdarim sentimente,sa stricam lucruri frumoase.

Ar fi totul mult mai simplu daca,in loc sa punem etichete si sa judecam oamenii dupa aparente,am incerca sa intram in pielea lor si sa anticipam ce simt ei,poate in felul asta am reusi si noi sa ne schimbam atitudinile

Idealul meu in viata e femeia cu….

Fiind cam lipsit de inspiratie, poate si din vina orei tarzii, sau prea devreme, nu stiu, 3 A.M. ,am ales sa scriu despre o alta idee, “furata” de aceasta data de la Nuzzu, referitor la femeia ideala. El a primit leapsa asta la randu-i de la curcubitator . Pai femeia ideala.Da, sunt de acord cu Nuzzu, din filmele frantuzesti, femei ce debordeaza de senzualitate.Un bun exemplu Audrey Tatou.Sau de ce nu si Monica Belucci.Italianca ramane la 40 de ani peste multe din frumusetile de peste ocean. Sa zica da numai atunci cand trebuie sa zica da, si nu atunci cand trebuie sa zica nu…;)).Si nu din punctul meu de vedere. Creativa, jucausa si cu bun gust. Sa imi puna piedica si sa nu imi gateasca intotdeauna ce vreau eu.Da!!! sa gateasca, dar daca o supar sa nu ezite sa imi puna laxativ in mancare.
Sa fie tandra, dulce si mai inteligenta ca mine. Sa ma faca sa ii raman fidel.
Nu cred ca is prea pretentios.;))

chestie dragutza

Am gasit leapsa asta la Carina. Super tare. Se pare ca mi-am ratat vocatia.Sunt nascut in aceeasi zi cu Piotr Ilici Tchaikovsky si Johannes Brahms,7 mai.Trebuie sa incerc sa cant la pian.;)) Pe Marte am 10,5 ani iar pe Pluto 0.009.In zodiacul celtic sunt sub semnul plopului iar in cel egiptean sub al lui Horus.Rain Man a luat oscarul in 1988, anul nasterii mele, iar in Top USA Charts pe locul 1 era “Wishing Well” de la Terence Trent D’Arby…. Astea nu le mai stiam…

Putina politica (nu) strica…

Amintindu-mi ca sunt student la stiinte politice si ca, noi oamenii, suntem considerati dupa ideile unui tip, Aristotel, animale politice, si legand aceste chestii cu faptul ca fratele meu Andrei a ajuns secretar general al TSD(tineretul social democrat), filiala Petrila, la doar 18 ani, ma conduc la o mica…analiza comuna a acestor chestii.
In prima jumatate de an si dupa prima sesiune ca si student pre-politician cu acte in regula pot sa zic ca mi-am facut o parere despre partea teoretica a politicii. Multa, diferita, greoaie, enervanta, diferita, infiltrata in toate aspectele societatii, dar mai presus de toate, necesara si inevitabila. Oriunde apare necesitatea unei intelegeri sau a unui acord intre 2 parti, apare diplomatia care atrage imediat dupa ea politica. Deci Ana daca vrea sa aiba marul lui Gogu, ori il bate ca sa il ia prin forta, ori ii da o pupa ca sa il primeasca. In amandoua situatiile ii politica, desigur la o scara redusa. De aceea putem zice ca omul este animal politic,”zoon politikon” dupa cum zicea anticul nostru filosof prieten Aristotel.Totul ii politica.
Ok.Pentru cei din afara domeniului de student la stiinte politice, politica inseamna cam ce se vede si se aude prin intermediul mijloacelor de informare.Alegeri, dezbateri, stanga, dreapta, centru, extrema,PNL,PD,etc…
Ce ii insa mai grav, este ca politica mai este asemanata si cu certuri, coruptie, furturi, dormit in Parlament, propaganda murdara, injuraturi, cateodata batai,scandaluri,etc…teoretic, asta nu inseamna politica statala, ci, circ pentru popor, insa la care nu se arunca cu paine.
O sa ma leg un pic de congresul TSD de la baile Geoagiu, unde a participat ca si organizator si noul in ale politicii, al meu frate, Andrei.
Ma suna sambata seara, foarte entuziasmat:piscina, mancare buna, femei TSD-iste si PSD-iste care mai de care, poezii de-ale lui Adrian Paunescu, Geoana super tare ca stie si sa se distreze, imnul TSD Bella Ciao , care ii si imnul partidului comunist din Italia (cam sugestiv nu?) + multe alte ”distractii politice”.
Ce vrea sa insemne asta? Adunati toti tinerii, le aratati ca stiti sa va distrati cu ei, ii indemnati sa mai cheme si alti tineri, le dati mancare, bautura, le aratati ce femei frumoase is la voi si vorbiti urat de opozitie.Nu sunt adeptul nici unui partid, dar cu PSD sigur nu o sa votez. Ce ii cu spalarea asta de creiere?
Nu pot sa il conving pe fratele meu ca ii aiurea ce face.Acum, gata, i-a dat Geoana o camera la hotel, mancare pe gratis 2 zile si piscina in timpul iernii, si gata, ei merita sa castige puterea. Eu nu invat asa ceva la scoala, si invat sa devin politician. Marketingul asta inferior, reclama asta ieftina nu ar trebui sa aiba loc in politica.Ii naspa.
Dar daca stau bine sa ma gandesc, si sa dau manualul de politica de la scoala la o parte, o friptura, niste mici si sarmalute nu ar strica,nu? Si doar trebuie sa imbrac un tricou rosu si sa flutur un steag cu Geoana. Voi ce ati alege?

Vincent(scurtmetraj)

Nu stiu daca ati auzit de Tim Burton, dar asta ii tipul care a regizat multe din ciudateniile cu mare succes la public din ultimele 2 decenii: Ed Wood, Omul care tunde iarba, Charley and the Chocolate Factory, Batman si Batman Returns, Big Fish, Sleepy Hollow, Corpse Bride, The Nightmare Before Christmas, Sweeney Todd:The Barber of Fleet Street, etc.. ce au un comun aceste filme? multa excentritate, multe premii si o nota foarte buna chiar si pe imdb.
Vincent este povestea unui baiat de 7 ani care este cat se poate de normal, cu exceptia faptului ca are o imaginatie foarte bogata si niste dorinte ascunse foarte ..ciudate. Burton a compus un poem pentru acest filmulet din 1982 , toate replicile fiind in rima.foarte tare. have a look.merita…

La derniere jour d’un condamne

Una din primele scrieri ale marelui clasic francez Victor Hugo, “La derniere jour d’un condamne”, cu acccent grav pe ”e”, da mno…;)), pe mai putin graseiata noastra limba,”Ultima zi a unui condamnat la moarte”, voia sa fie la acea vreme un manifest impotriva pedepsei capitale. Hugo incearca sa critice nu atat cruzimea executiei prin ghilotina, “batranul Guiellotine”, cum o/il numeste personajul principal, ci inutilitatea acestui fapt in cadrul societatii.”Ce scop are o executie publica, daca aceasta reprezinta mai mult un prilej de spectacol pentru populatie decat un exemplu?”, ar fi una din intrebarile care si-o punea Hugo. Mai apare dupa parerea autorului si aspectul familial. Aproape fiecare condamnat are o familie, o sotie si un copil.Ce se va intampla cu ei?” Cauta rezolvari si in comutarea la munca silnica sau inchisoare pe viata.
Romanul este scris sub forma unui jurnal in care condamnatul isi noteaza foarte detaliat gandurile, trairile, parerile care le are, cat si o parte din viata de inchisoare a unui detinut din celula ‘’speciala”, desemnata condamnatilor la moarte. Speranta absurda ca va fi gratiat, fericirea cand isi vede pentru ultima oara fiica,dar si deznadejdea cand vede ca aceasta nu stie cine e, regretele pentru ceea ce a facut, gandurile puerile de a captivant.
Autorul nu da date despre numele si fapta comisa de personaj, dorind sa accentueze faptul ca oricare ar fi crima si oricine criminalul, pedeapsa cu moartea nu este solutia.
”Pedeapsa cu moartea este semnul distinctiv si etern al barbariei” (Victor Hugo).

Jeux d’enfants

De putin timp am apasat “X’ din coltul ecranului de la playerul video, dupa ce am terminat de urmarit “Jeux d’enfants”. Ca sa ii dau un adjectiv in aceeasi limba vorbita din gat, as zice ”magnifique”.Un film super tare, o distributie relativ anonima si un regizor , Yann Samuel la fel de cvasi-necunoscut. Una dintre cele mai elocvente dovezi ca filme bune se fac si in afara hollywoodului.
“Cap or ne cap?”, capabil ori ba?… , cam in jurul acestei fraze se rezuma relatie dintre Julien si Sophie, doi , la inceputul filmului,copii, pe care destinul ii apropie foarte mult unul de celalat, si care, pentru a “evada” de la drama individuala prin care trece fiecare (Sophie, fiica unor imigranti polonezi foarte saraca, iar Julien avand mama bolnava de cancer), incep o amuzanta, pentru ei, joaca, prin care se provoaca unul pe celalalt la a face nazbatii, trecand o cutie de tinichea de la unul la celalalt, care simbolizeaza cine este la rand.
Filmul este imparti in 4 secvente, fiecare reprezentand o perioada din viata lor. Cu timpul, provocarile acestui ”joc copilaresc” devin tot mai , deplasate, chiar perverse aparand in relatia lor si problema iubirii.
Amandurora le vine greu sa conceapa o eventuala relatie cu ”partenerul” de joc, coechipierul in nazbatii de atata timp, insa pe parcursul timpului iubirea dintre ei devine evidenta, desi vietile lor iau o directie cu totul diferita.Filmul intra la comedie-romantica, si are faze din amandoua din plin, insa pe final ii cam drama. ii super tare…vi-l recomand.. va uitati? “cap or ne cap?” ..;))
have a look si la trailer..